Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

Traditii si obiceiuri

Traditii si obiceiuri de iarnaColindatoriColindatoriSTELARI- -NEGRENISTELARI- NEGRENICOLINDATORI- -NEGRENICOLINDATORI-NEGRENI - 2014COLINDATORI BUCEA - 2014

DATINI , OBICEIURI, TRADITII

Adevarata poarta de intrare in judetul Cluj, comuna Negreni prezinta un potential turistic, folcloric si etnografic extraordinar prin frumusetile sale naturale si prin traditiile pastrate de-a lungul veacurilor de generatiile care au sfintit aceste locuri. Traditiile sunt elemente de continuitate spirituala peste generatii si secole, care pastreaza si transmit mai departe datini, obiceiuri, tehnologii si diverse informatii, inclusiv istorice.

DATINI SI OBICEIURI DE CRACIUN

Intre sarbatorile de peste an, Craciunul cu datinile sale aduce in comuna un farmec aparte. Colindatul se practica si azi la fel ca in trecut, spre bucuria noastra, atat de copii de 9-16 ani, care merg cu Steaua ,cat si de feciori de 17-22 ani, care merg cu Corinda. In dupa amiaza zilei de Ajun de Craciun, stelarii si corindatorii se duc la biserica pentru a primi binecuvantarea preotului.
STEAUA - Copiii cu varste intre 9 si 16 ani merg cu Steaua, fiecare formatie (ceata) fiind alcatuita pe langa Gazda de stea (seful stelei) inca din 7 membrii: Irod, Amidon, Gaspar, Melchior, Pitic, 2 bituseri (mosi). Gazda de stea isi cauta echipa cu care sa invete rolurile de teatru religios pe care le mostenesc si le pastreaza cu grija de la inaintasii lor.Imbracati in straie traditionale,
camasi de panza albe ornamentate cu cusaturi in fir rosu si albastru, cu pamblica  tricolora peste mijloc, comanace in cap, cu crucea in fata si sabii in mana dreapta, dupa ce au fost binecuvantati de catre preot, ei pornesc din Dealul Bisericii, in diferite directii, cuprinsi de bucuria ce se asterne peste sat, amplificata de zanganitul clopoteilor legati la picior. La fiecare poarta unul dintre stelari,de obicei cel din vecini, dupa ce saluta cu "Buna seara lui Craciun", intreaba respectuos; "Lasati cu Steaua?",.Raspunsul afirmativ vine intotdeauna fara ezitare.
Dupa ce intra in casa, stelarii se aseaza in linie sau in cerc si incep sa cante "Nasterea ". Irodul este cel care aduna cinstea, bani in prezent, iar in trecut colaci, mere si nuci. Deasemenea, gazda ii imbie cu cozonac, prajituri, fructe si suc.
CORINDATORII - Corindatorii  sau feciorii  sunt cete de flacai, insotite de muzicanti, care colinda in Ajunul Craciunului pe la casele oamenilor, in special acolo unde sunt fete de maritat, iar in serile de Craciun organizeaza jocul  la Caminul Cultural. Comuna fiind imprastiata pe mai multe dealuri,se organizeaza mai multe cete de flacai, cum ar fi :ceata de la Osoiele- Bogomir, ceata de la Prelucele, ceata de la Bucea, ceata din Susani, ceata din Josani. 
  Colindatul feciorilor este bine pregatit dinainte. De pe la Sfantul Nicolae doi dintre tineri, gazdele de corinzi, isi aduna colegii de ceata si incep sa invete colindele si rolurile pe care le au fiecare. Gazda de corinzi  trebuie sa-si angajeze muzicantii si sa cumpere vinul cu care sunt serviti toti cei care participa la joc. Imbracati in costum popular, pe cap cu cujme negre de astrahan, pornesc spre casele satenilor. La poarta, un fecior din ceata intreaba capul familiei daca ii primeste cu colindatul. Daca sunt primiti, intra in curtea gospodarului pe ritmurile muzicii, apoi muzica se opreste si incep sa cante la fereastra colinda: "Si ne lasa gazda-n casa ". Gazda deschide usile si sunt poftiti in casa. Se aseaza in doua semicercuri si continua sa colinde ; daca in casa este fata de maritat se canta colinda "Fata dalba", iar daca nu, se canta colinda "Buna veste", fiind urmate de cateva strigaturi.
  Dupa ce ceata de feciori termina de colindat, seful de corinzi  multumeste gazdei pentru banii oferiti, incepand sa alduiasca colacul  si palinca.
  Gazda casei pofteste pe corindatori  la masa si-i cinsteste cu mancare si bautura, dupa care seful  de corinzi  invita pe membrii familiei la jocul  care urmeaza sa fie organizat in serile urmatoare la Caminul Cultural. La joc participa tineretul din sat, mai demult fiind prilej de intalnire  intre tinerii care preconizau sa se casatoreasca in cursul anului viitor. 

DATINI SI OBICEIURI DE ANUL NOU

PLUGUSORUL - In dimineata ajunului Anului Nou, doi copii de aproximativ 10 ani, pornesc cu Plugusorul  pe la casele oamenilor. Fiind un obicei cu caracter agrar, in versurile lor, copii descriu muncile agricole, aratul si semanatul si ureaza gospodarului prosperitate, belsug si fericire in noul an.
                            La caderea noptii satul rasuna, de bataile ritmice ale tobei care insoteste un grup de 4-5 baieti, care umbla cu Capra.